„Dacă ne plasăm în poziția celor care au plecat și a familiilor lor, atunci câștigul este foarte mare pentru că ei au plecat fie din cauza lipsei locurilor de muncă, fie din cauza salariilor foarte mici. Câștigul acesta nu a fost făcut însă fără suferințe grele pentru cei care s-Âau angajat în avenÂtuÂra migrației. Nu e vorÂba de câștig fiÂnanÂciar pur și simplu, pentru că știm că o bună parte dintre cei care s-au întors în țară au făcut-o pentru că au fost bolnavi, au apărut probleme de familie ș.a.m.d.”, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.
Numai în primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană România a rămas fără jumătate de milion de locuitori, majoritatea optând să meargă la muncă în state precum Italia sau Spania, unde există și în prezent cele mai mari comunități de emigranți români. Din 2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 mld. euro, cu mult peste nivelul investiÂțiilor străine din aceeași perioadă (de circa 41 mld. euro în ultimii zece ani).
„Din persÂpecÂtiva celor rămași acasă, câștiÂgurile au fost mari, pentru că banii veniți de la migranți au fost consideÂraÂbili și continuă să fie imporÂtanți. Totuși, este firesc să ne aștepÂtăm la o scădere a volumului remitenÂțelor odată cu creșterea vârstei meÂdii a diasÂpoÂrei românești în străinătate. Cu cât roÂmâÂnii emigranți stau mai mult acolo, cu atât vor veni mai puțini bani în țară”, a mai spus proÂfeÂsorul Sandu.
Citește în continuare pe Ziarul Financiar.